Cum și de ce facem Unirea?

SECŢIUNEA 1: ASPECTE ECONOMICE ŞI SOCIO-CULTURALE

Platforma Unionistă Acţiunea 2012 consideră că Unirea României cu Rep. Moldova ar fi benefică inclusiv din punct de vedere economic şi socio-cultural, aşa cum reiese din următoarele argumente:

a) Decalajul economic dintre Rep. Moldova şi România nu este atât de mare pe cât poate părea la prima vedere. Dacă pe termen scurt Reunirea celor două state româneşti ar putea cauza costuri suplimentare pe care România va trebui să le acopere, pe termen mediu şi lung beneficiile pentru ambele părţi sunt mult mai mari. Exemplul Germaniei este concludent: integrarea economică a landurilor din est a fost o provocare în anii 90, dar a fost condiţia necesară pentru ca Germania să îşi recâştige întâietatea economică în Europa, consolidată de o pondere demografică ce acum depăşeşte cu mult principalele concurente ale fostei RFG (Franţa, Regatul Unit, Italia). În mod similar, ca
urmare a reunificării cu Rep. Moldova, România ar fi mai puternică, iar poziţiile sale economice şi politice ar fi consolidate în Europa.
b) Rep. Moldova dispune de importante resurse naturale. Printre acestea putem menţiona resurse de tip agricol, viticol, eolian, hidrologic şi, nu în ultimul rând, factorul uman. Rep. Moldova, componentă a României, ar beneficia de fonduri europene destinate expres pentru recuperarea decalajului economic. De asemenea, şi restul României ar beneficia de oportunităţi de investiţii în fosta Rep. Moldova. S-ar reface complementarităţile economice dintre judeţele de pe cele 2 maluri ale Prutului, râu ce nu trebuie să constituie o barieră, ci o punte de legătură. De asemenea, marile oraşe Chişinău şi Iaşi ar constitui un binom economic şi demografic care ar permite crearea unui motor de dezvoltare regională în întreaga parte de est a României reunificate.
c) În plus, o Românie reîntregita ar fi mai diversă socio-cultural prin contactul cu mai multe comunităţi etnice şi ar progresa în ceea ce priveşte forţa de muncă, investiţiile, industria textilă şi alimentară, suprafaţa agricolă şi potenţialul turistic. Numeroase personalităţi culturale, ştiinţifice şi politice ale României sunt originare din Basarabia: scriitorii Alecu Russo, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Alexei Mateevici, Constantin Stere, Paul Goma, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, mareşalul Alexandru Averescu, lingvistul Eugen Coşeriu, actorii Colea Răutu, Iurie Darie, Stela Popescu precum şi mulţi alţii. Pentru activităţile desfăşurate ce au îmbogăţit patrimoniul nostru cultural, lor şi tuturor românilor de valoare le datorăm realizarea Unificării celor două state româneşti.

SECŢIUNEA 2: INTEGRAREA ADMINISTRATIVĂ

Din punct de vedere administrativ, Rep. Moldova ar reprezenta a 9-a regiune de dezvoltare economică, încadrându-se foarte bine din punct de vedere al populaţiei şi suprafeţei.

a) Compatibilizarea legislativă dintre România şi Republica Moldova, prin implementarea reglementărilor din acquis-ul legislativ european, tradus integral în limba română, folosind expertiza României, de către Ministerul Justiţiei şi Consiliul Legislativ de la Bucureşti, respectiv Chişinău, precum şi de către Institutul European din România.
b) Păstrarea formelor de administrare, cu menţinerea aparatului funcţionăresc existent, ancorat în specificul local. Mai mult decât atât, în urma Unirii celor două state româneşti, în Rep. Moldova se vor implementa standardele de autonomie locală valabile în România, astfel încât se va ajunge ca Basarabia să fie cu adevărat guvernată de basarabeni, şi nu de interese politice şi economice străine.

SECŢIUNEA 3: UNIRE SAU INTEGRARE?

Cu precădere în ultimii ani, ideea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană a fost fluturată ca şi variantă pentru Reunire. Apărută din lipsa de viziune şi din laşitatea politicienilor, această “opţiune” nu este decât o pistă falsă. Argumentele ce vin în susţinerea acestei afirmaţii sunt de necontestat:

a) Uniunea Europeană este, primordial, o construcţie ECONOMICĂ şi nicidecum una IDENTITARĂ. Prin urmare, integrarea nu este deloc sinonimă cu Unirea. Ungaria şi România au aderat ambele la spaţiul economic european. Asta înseamnă că s-au unit? Aceeaşi întrebare este valabilă pentru oricare alte două state membre ale Uniunii şi ar fi valabilă şi în ipoteza, îndepărtată, a aderării Rep. Moldova la U.E. Să nu uităm că între momentul semnării acordurilor de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană, proces pe care Republica Moldova ar trebui să-l finalizeze în acest an, pentru România au mai trebuit mulţi ani până la deplina integrare, iar România avea totuşi o situaţie economică, instituţională şi politică mai bună decât Rep. Moldova, nu avea zone separatiste între graniţele sale ş.a.m.d. Răspunsul este unul singur şi el este evident: NU. Unirea este şi trebuie să fie în primul rând identitară şi de abia mai apoi, economică, politică şi administrativă.
b) Subiectul "integrării europene prin sine, ca un stat de sine stătător"; se află pe agenda publică din Republica Moldova, însă integrarea în Uniunea Europeană este mai degrabă o promisiune electorală a liderilor politici de la Chişinău, nicidecum o certitudine într-un timp rezonabil, aşa cum am detaliat mai sus. Nenumăraţi oficiali de la Bruxelles au avertizat că există obstacole în calea acestei aderări şi că ea nu se va realiza înainte de anul 2030. Republica Moldova nu deţine controlul efectiv al părţii sale de est, regiunea transnistreană fiind ocupată de armată străină. Acesta este principalul impediment în calea aderării europene. Integritatea teritorială a Republicii Moldova nu va fi restabilită în următorii ani, în ciuda eforturilor anumitor actori statali europeni. Aşa-zisele negocieri în procesul de reglementare a diferendului transnistrean se derulează de 20 de ani fără succes.
c) Conflictul transnistrean este unul cald, nu îngheţat şi subliniază slăbiciunea Republicii Moldova. Pericolul transnistrizării Republicii Moldova, de jure – prin federalizare, şi de facto – prin unificarea condiţionată de o autonomie extinsă a Tiraspolului, parte egală cu Chişinăul, planează sumbru asupra perspectivei integrării în Uniunea Europeană.

În concluzie, unirea cu România este singura modalitate pentru revenirea Republicii Moldova în familia europeană, căreia îi aparţine, respectiv calea prin care aceasta va obţine prosperitate şi asigurarea tuturor drepturilor şi libertăţilor din registrul democratic. Iar din partea României, Unirea ar fi un adevărat gest de solidaritate naţională cu partea mai puţin norocoasă a poporului român.

SECŢIUNEA 4: MAJORITATE VS MINORITĂŢI

România respectă toate drepturile minorităţilor naţionale, garantându-le acestora accesul la educaţie în limba maternă precum şi conservarea identităţii culturale şi confesionale specifice. Minorităţile naţionale sunt reprezentate, prin Constituţie, în Parlament şi în administraţia publică locală. Statul Român finanţează prin fonduri publice asociaţii şi organizaţii ce au ca obiectiv păstrarea identităţii etnice a minorităţilor. În momentul Unirii, de aceste drepturi se vor bucura şi minorităţile naţionale din Basarabia. Aceasta este punctul de vedere oficial al Acţiunii 2012. Orice altă retorică cu tentă revanşardă nu poate fi decât o refulare a unor frustrări caretrebuiesc depăşite.